Azi, pe Internet-ul .ro se intampla doua chestii ciudate:
1. Incepe sa se vorbeasca despre “bubble” pe Internet. Dragos zice ca inca nu e cazul. Cel putin, nu in Romania.
2. Trilulilu a vandut 10% cu 100.000 EUR. Alexandre, iti mai aduci aminte ca acum o aproape doua luni iti spuneam ca am impresia ca au vandut unui francez? Pentru ca nu s-ar fi mutat ei pe un hosting francez, doar asa, de dragul Frantei. In fine, nu despre umflatul meu in pene vreau sa va spun.
Vreau sa va spun ca mie tranzactia asta mi se pare un “bubble” (romanesc). Ca si cele de anul asta, cu Neogen si eJobs. Pe scurt, cele 2 siteuri romanesti, valorau in vara, impreuna, peste 25 mil eur. Asta pentru ca un fond de investitii ar fi investit 10 mil eur. Este adevarat ca fondul este cunoscut ca investitor in Internet si nu ca speculator in Internet. Insa, cand au investit 10 mil eur, presupun ca se asteapta ca in 3-4-5 ani sa-si vanda participatia si sa faca cel putin de 3-5 ori. Or, in momentul de fata, piata de publicitate si veniturile conexe ale site-urilor nu depasesc 10 mil eur. Si, vorba aia, neogen si ejobs nu sunt singure pe piata… So, cand bagi atatia bani cand toata piata abia valoreaza atata, ceva nu se pupa. Ori speli bani, ceea ce nu cred ca e cazul, ori, in realitate, investitia e mult mai mica dar o anunti peste tot ca fiind mai mare, pentru ca, implicit, trimiti un semnal catre viitorii potentiali cumparatori, trimiti un semnal catre piata, creezi anumite asteptari pentru concurenti, care, odata contactati de alte fonduri, tin coada sus pentru ca “uite aia cu cat au vandut”. Si totul e spre binele lu’ Tiger. Bineinteles, fondatorii, Fusu, Dumitrascu sau Tatar, n-ar fi prosti sa se opuna acestui lucru, pentru simplul fapt ca viseaza la partea lor de placinta, ce tocmai se coace in cuptor. Si trec relativ repede peste frustrarea ca presa ii vorbeste de milionari si ei inca nu-si pot permite penthouse-uri in Baneasa. Si nu zic ca ei s-ar fi falit ca banii i-ar fi incasat. Banii au intrat in firma, deci in circuitul pietei, deci e bine pentru piata. Insa, cand ai 550.000 EUR cifra de afaceri in 2006 (ejobs), chiar daca ai 230.000 EUR profit, cu cat ai putea creste (tu si piata per ansamblu) in urmatorii ani incat fondul care a adus 6 milioane sa-si scoata banii si un profit frumos? Sa zicem ca ejobs ajunge la 500.000 EUR profit/an. Asta inseamna ca in fix 12 ani recupereaza cei 6 milioane investiti. Bineinteles ca mai este loc de crestere pe piata, dar nu-mi spuneti ca, brusc, din 2000 de firme care folosesc serviciul o sa apara 10.000 fiindca ejobs face publicitate. Sau o sa creasca pretul per anunt cu 500%. Deci, ceva e putred in Danemarca. Acelasi rationament la neogen, care avea in 2006 rata de profit si mai mica si ar fi primit cam vreo 4 milioane eur infuzie.
In ce priveste trilulilu, in faimoasa postare a lui Sergiu Biris, de bun simt si de bun PR, cine avea ochi de citit, putea intelege ca incepusera sa nu mai tina nici ei coada foarte sus cu privire la “avem bani, n-avem nevoie de investitori”. Victime ale succesului (sic!) lor, nu cred ca se asteptau sa cheltuie asa multi bani si sa vanda asa putina publicitate. Iar cheia este aici: publicitatea in .ro este inca foarte ieftina. Site-urile sunt multe, o anumita concurenta exista, preturile sunt mici cand negociezi direct cu fiecare site. Majoritatea vor bani, majoritatea sunt gata sa vanda publicitate ieftina, macar cat sa-si scoata cheltuielile, continuand sa viseze la tigri si lei (roni). Dar, totusi, 1 milion de euro valoarea unei firme care nu are nici macar 50.000 EUR incasari din publicitate (sau din altceva), mi se pare exagerat. Bineinteles, investitorii se uita la idee (desi aici nu e chiar originala), la potential, la echipa, la viitor si nu neaparat la cifra de afaceri actuala. Nu-l cunosc pe Alexis Bonté, investitorul care a scos 100.000 EUR din buzunar. Nu-i cunosc nici realizarile si nu pot stii ce fel de magician este el. Insa nu cred ca jobenul lui poate canta trilulilu cu doar 100.000 EUR. In maxim 6 luni de zile banii astia s-au dus pe hosting si salarii. Deci nu pe cresterea traficului. Deci nu pe generarea de mai multa publicitate. Deci peste 6 luni trebuie adusi alti bani, ca sa spere un profit de 100.000 EUR (sunt generos spunand cifra asta) la sfarsitul lui 2008. Dar asta inseamna ca la sfarsitul lui 2008, din cei 100.000 EUR, partea lui Alexis e de 10.000 EUR. Si, iar sa fiu generos, trilulilu va creste cu 100% in fiecare an, timp de 4 ani. Ei bine, abia atunci Alexis isi va recupera cei 100.000 EUR. Si abia din al 5 lea ar incepe sa faca si el profit. Dar nu cred ca trilulilu va creste atatia ani cu 100% pe an…
So, unde gresesc, dragi experti?
PRECIZARI: N-am absolut nimic cu baietii de la Trilulilu, cu Alexis si cu restul persoanelor si companiilor citate mai sus. Nu sunt pe piata asta si nu incerc sa “lovesc” pe nimeni. Pur si simplu mi-am spus si eu parerea. Nu cred ca e “bubble” in .ro, insa nu cred nici cifrele care se vehiculeaza. Am vrut doar sa temperez declaratiile pompoase si entuziasmul general legat de “milionul celor de la trilulilu” (si celelalte investitii de pe piata). Milion care, in realitate, nu exista. Pentru ca firma nu e “lichida” in acest moment. Si eu pot cumpara 0,5% din zoso.ro (de ex.), ii dau 5.000 EUR si, gata, valoreaza 1.000.000 EUR…
Bineinteles ca “exit”-ul poate fi vanzarea catre alt investitor sau iesirea pe bursa. Dar, cu exceptia unui investitor strategic (adica mare, Microsoft, Google etc.), pentru orice exit trebuie sa arati indicatori financiari clari, frumosi si, mai ales, in crestere sanatoasa: cifra de afaceri, profit. Si asta e bine si pentru cazul in care “exit”-ul asta mult asteptat nu se intampla atunci cand vrei tu. Pentru ca profitul iti da de mancare, nu “un viitor exit de succes”.