Archive for January, 2010

Bre chin nus

Saturday, January 30th, 2010

Tocmai ce am aflat – si nu puteam sa nu va spui si voua – ca, in Franta, un SMS care contine fie si numai o majuscula este taxat dublu! La fel si daca contine o litera accentuata. Si, atentie, aici vorbim de SMS-uri nu mai ieftine de 10 centime/bucata.

Bai, cand capitalistul vrea sa te futa, poti sa te ascunzi si-n gaura de sarpe, ca el tot iti ia banii.

Doresc sa precizez ca pe toti operatorii de telefonie mobila, SMS-ul nu-i costa mai mult de 1 cent/bucata, daca nu si mai putin. Initial, acest serviciu era unul intern al operatorului, prin care reteaua sa trimita alerte in caz de probleme etc, nicidecum n-a fost un serviciu comercial prevazut.

________

De vreo ora ma uit pe site-ul furnizorului de Internet (+telefon si cablu) sa vad ce trebuie sa fac ca sa-mi mentin linia pentru ca ne mutam. Faza e ca acolo unde ne mutam am posibilitate de debit de 4 ori mai mare decat aici. Numai ca trebuie schimbata cutia. Numai ca schimbatul cutiei e 90 EUR. Daca ma mut, ma mut fara sa schimb cutia, pur si simplu o iau cu mine. Deci dupa aia decartez 90 EUR. Daca reziliez contractul si-mi fac imediat un altul, tot la ei, ma costa 96 EUR taxa de bransament. Dar am cutie noua, cu mai multe posibilitati (inclusiv video la cerere). Na dilema! Cum ziceam si mai sus, capitalistul tot imi ia banu’… Noroc ca serviciile de Internet in Franta sunt printre cele mai ieftine din Europa (asa am auzit) si ca avem telefonul gratis cu Romania, nelimitat.

Colac peste pupaza, un alt furnizor imi zice ca-mi ramburseaza 100 EUR daca am taxe de reziliere in alta parte si vreau sa vin la el. Da’ eu n-am taxe de reziliere, vreau suta, se poate?

________

Apropo de mutat. Va mai amintiti povestea de acum 2 ani si ceva? Ei bine, de data asta a fost chiar incredibil de usor. E adevarat ca le-am trimis extrasul de cont si au vazut ca plateam chirie de 2 ori mai mare. Si, inca o chestie, foarte importanta, agentia e una mare, care e si gestionar de imobile. Si ea a luat decizia fara sa-l mai intrebe pe proprietar. Asa ca am semnat deja contractul de inchiriere si pe 15 februarie ne mutam. La oras. La apartament. Mai ieftin. Muuuuult mai ieftin si cu ceainarie si parc la doi pasi de casa. Si cu centrul orasului la 5 minute de bicicleta. Suntem foarte incantati.

Am gasit un lucru care imi place la politicienii romani!

Friday, January 15th, 2010

Ma refer la astia de sus, presedinte, ministri etc.

Bai, frate, alaltaieri cand l-am auzit pe Sarkozy cu “Haiti, poporul nostru prieten” si cum o sa le dea el bani si cum o sa se duca el la fata locului… Si cum tot ieri am auzit ca ministrul de interne care ii expulza pe capete pe aceiasi haitieni – tara francofona care, prin votul ei acum vreo 50 ani, a permis ca franceza sa ramana limba oficiala a Organizatiei Internationale a Muncii – deviez, dar va zic, ca ministrul asta a dat un comunicat cum ca opreste expulzarile (normal, aeroportul din Haiti e cam distrus). Si cum i s-a parut comunicatul prea sec, a mai dat unul si a zis ca o sa faciliteze reintregirea familiala in cazul haitienilor.

Si, coliva de pe tort, astazi ministrul de externe i-a primit personal la aeroport pe cei 53 de haitieni care au venit in Franta pentru ca nu mai au unde sa locuiasca in Haiti.

Ce ziceam? Ca politicienii francezi, in frunte cu baselu’ lor, au asa darul de a-ti provoca greata cand se duc peste tot. Au murit 4 oameni intr-un accident de masina, zbang se duce un ministru acolo. A luat foc o casa in orasul cutare, zbang se duce primarul si prefectul locului pe acolo, sa “sustina” sinistratii.

Si ca la faza asta – dar numai la faza asta – ii prefer pe indiferentii nostri.

Pe de alta parte, cand vezi cum se implica autoritatile franceze cand au pe unul de-al lor in alta tara si e in puscarie sau are o problema cu tara respectiva, aïe, parca ai vrea si tu sa fii francez.

Lulu imi spunea de românca aia prinsa in Venezuela sau Columbia, nici nu are importanta, care are un copil de 2 luni. Nu am vazut nici o reactie a autoritatilor din Romania. Bineinteles, mama poate fi vinovata, dar e vorba de un copil de 2 luni care sta inchis intr-un penitenciar. Si nu cred ca aia au acolo amenajari speciale pentru mamele cu copii. In fine, eu singurul lucru pe care l-am vazut prin presa romana a fost in Libertatea (parca) in care se vorbea de “ochii ei l-au fermecat pe presedintele peruan”…

Si daca tot le-am amestecat pe toate in postul de mai sus, voiam sa va mai spun ca am aflat ca Haiti a fost prima tara de sclavi care a obtinut independenta (cel putin in America). In 1804 i-au batut pe vreo 40.000 de francezi trimisi de Napoleon. Ce m-a frapat la chestia asta e ca infirma cumva credinta mea ca o revolutie adevarata – si obtinerea independentei in 1804 cred ca era chiar o vointa populara masiva – duce la schimbari radicale in bine intr-o societate. Si o face sa prospere. Exemplele sunt multiple. Ei bine, in Haiti nu, e cea mai saraca tara din America si din lume. Trist, deci nici o revolutie adevarata nu aduce fericirea.

Daca aveam cont de Twitter

Friday, January 8th, 2010

Acum puteam sa scriu articolul asta (cum care, asta pe care tocmai il citesti), si sa dau un link de pe contul de Twitter aici. Si de aici pe contul de Twitter. Si as fi facut un foarte frumos joc de ping-pong.

Ah, stai asa ca am cont de Facebook. Poate fac un tring-tong.

Cam despre asta e vorba – in mare parte – in socializarea onlain.

PS. Observ ca de ceva vreme incoace nu mai folosesc decat tagul “Neclasate”. Iar peste 2 luni ma voi lauda ca am 5 ani de blog… C-asa e-n tenis. Sau in ping-pong.

Ce sa mai zic?

Tuesday, January 5th, 2010

M-a pocnit criza asta mai rau decat imi inchipuiam ca o sa ma loveasca ceva vreodata. Si nu pierderile ma ingrijoreaza, ci frustrarea de a avea ceva potential si de a nu-l putea valorifica in nici un fel.

In fine, nu vreau sa plang pe umarul vostru, ca le aveti si voi pe ale voastre.

Pentru cititorii fideli si cu memorie, acum vreo 18 luni ziceam pe undeva ca imi dau pana la 31 decembrie 2009 sa renunt la telefonul mobil. Dupa care a venit criza si… na ca am gasit scuza!

N-am renuntat, insa sunt zile intregi cand nu primesc nici un apel si nu sun pe nimeni. Nici macar pe Lulu (e, nici chiar asa, o sun pe fix sau ma suna ea de la spital daca e nevoie). Seara la ora 22 inchid telefonul – de tot, nu pe silentios – si-l deschid dimineata, cand imi aduc aminte. Cateodata si pe la ora 12.

De 18 luni de zile nu a fost nimic atat de urgent incat telefonul mobil sa fie absolut necesar.

De ce-l mai tin? Pentru ca tot mai sper ca intr-o zi, unul din vechii mei clienti/agenti/etc ma va suna pentru a ma scoate cumva din rahatul crizei. Daca nu, voi putea spune un ultim “mi-a murit telefonul” si dupa aia Alleluia lui Haëndel :-)

Insa, dupa ce se termina si criza asta si lichidez tot ce mai am prin RO, promisiunea va fi indeplinita. Parol!

Yo, motherfu

Friday, January 1st, 2010

Ce-ar mai fi de zis, pe 1 ianuarie 2010 la ora 4:43 (5:43 pentru voi)?

Eu as zice ca… mai nimic.

Va doresc un an nou.

Cu drag, Fluture.