Stiu, sunt subiectiv. Da’ sunt la mine acasa, fac ce vreau. Uite, de ex, acum, sunt in chiloti si beau sampanie (de unde sampanie, nene, pe criza asta??).
Criza naste noi specii umano-imobiliare. Plecand de la deviza “Cash is king!”, unii care au 30.000 EUR agonisiti de o viata (sau mai repede) si-au descoperit veleitati de investitori imobiliari.
Omul nou, regele cu cas la gura, isi cumpara “Anuntul telefonic” sau “Romania libera”, avand impresia ca numai el le mai cumpara in vremurile astea de criza. E ca in schetch-urile cu Mr. Bean, cand cumpara ceva nesemnificativ si se uita in stanga si-n dreapta fluturand cu multa mandrie acul de siguranta pe care tocmai l-a achizitionat. Bineinteles, asta dupa un lung proces oniric, impreuna cu sotia: “Vasilico, ne mutam! Iti cumpar casa cum n-au avut nici ma-ta!”. Dupa care mai trage o dusca de palinca din electrozi (Saniuta zisa si Genocid).
Anuntul zice: vand casa in comuna X, 135 m2 construiti, terasa, finisata exterior, centrala, calorifere, teren inclus, 125.000 EUR.
Regele da un beep scurt catre numarul din anunt. E foame mare, agentul suna inapoi, poate e un client important (mare greseala, am sustinut mereu ca unul care nu-si permite sa sune n-o sa cumpere niciodata nimic!).
Vine la vizionare cu Dacia 1300, alba, din 1974. Strategie, frate. Ma duc cu masina ieftina ca sa-i zic omului ca n-am cum sa-i dau decat X bani. Strategie pe dracu, alta masina nu are. Scoate ruleta, masoara tot, discuta cu sotia unde va pune patul copilului, unde va pune televizorul Sirius cu broderia pe el, unde va pune frigiderul Fram, s.a.m.d.
“Domne, m-am hotarat, o cumpar!” anunta zambitor, lasand sa se vada 4 dinti cariati frumos. “Dar vreau sa mai negociez un pic, o reducere de 2-3.000 EUR”. OK, zice proprietarul. “Numai ca, stiti, astept o suma mare de bani, si, pe criza asta, nu stiu cand o sa-mi intre”. Agentu’ vrea sa vanda marfa, asa ca ii cere clientului intelegere. Clientul – oarecum disperat pentru ca are nevoie de cash (na, vrea sa fie si el rege!) – propune ca omul sa dea un avans acum si restul peste 4 luni. Potentialul cumparator incepe sa bata in retragere: “Aoleu, astia vrea sa-mi ia banii!”. “O sa ma duc pe la aia sa vad cand imi platesc facturile si va mai sun eu!”. Revine cu beep-uri timp de o saptamana, ca sa-l asigure pe agent ca interesul pentru casa este intact. Dupa vreo 10 zile, recunoaste ca nu are decat 30.000 EUR si mai asteapta sa vanda un teren la Cucuietii din Deal. Teren pe care, bineinteles, spera sa-l vanda la pretul de acum un an…
Un pic de cash, zece beep-uri si un anunt imobiliar te fac sa visezi un an de zile. Chiar daca tu locuiesti de 40 ani intr-o garsoniera confort II…
PS. Piata imobiliara a crescut si din cauza acestor tip de oameni. Care n-au nici o vana de speculator (ca tot ii blameaza lumea).
“Da, fa, Vasilico, da’ n-ai vazut ca n-avea decat 800 m2 de curte? Prea mica pentru noi…”
Stii cum sta treaba? Mai pune omul aia 30 de mii la banca pana se fac 40, vinde terenul din Cucuieti, mai da un shmen pe linie de partid, mai mareste Boc impozitele pe proprietati pana te face sa cumperi tu Anuntul telefonic pentru rubrica de cereri si uite asa, va intalniti peste un an si iti cumpara casa cu 100.000, betzi impreuna un bruderschaft, dupa care el devine vecin cu Tiriac si tu continui sa ai priveliste spre Parlamentul European
Pana se fac 40,000 din 30,000 ii mor si nepotii omului
Foarte amuzant cum il descrii pe individ am vazut si eu cateva specii ca el , dar eu cred ca imobiliarele au crescut mai mult datorita acelor robotei (cum le spun eu) tipul acela de agenti de vanzari , mici directorasi cu mobil si masina de servici , eventual palmtop , care si-au amanetat viitorul , cumparand terenuri sau case pe credit , crezand ca salariul si cariera le vor creste exponential cu pretul imobiliarelor .