Sa mor io, l-am vazut pe Tudor Chirila! Hai, ziceti ca asta nu e tare! Da, frate, el era. Tudor Chirila, de la Vama Veche. Am vrut sa-l intreb ce mai “shorteaza” zilele astea, dar l-am vazut prea abatut. Da’ acu’ poate e mai cool, ca, na, a ajuns acasa, a papat, alea, alea: Tudore, zi si mie, ai luat si tu Goldman Sachs ca Warren Buffet? Woaaa, ce i-am zis-o, nu? Sunt tare, ce sa mai…
si acum stau cuminte si astept, poate ma baga si pe mine la el in blogroll:-)
Pai ce e mai frumos decat sa stabilesti o intalnire cu 3 zile inainte – pentru ora 11 -, sa-ti pui ceasul sa sune ca sa iesi la 9 fix din casa, sa faci 50 de km in 2 ore si cand ajungi la 500 m de locul intalnirii sa te sune primaru’ si sa-ti zica “Domnu’ Fluture, eu tocmai am plecat, am o intalnire urgenta. Treceti maine pe la mine, tot asa, pe la 11.”
Zoso, nu-i asa ca-i misto tara ta? Auzi, draga, dar nu poti tu sa ti-o iei si sa va iubiti in alta parte?
Sa va mai zic? Nu va mai zic. Ba va zic ca m-am intalnit cu Cabral. Fratilor, omul chiar e negru:-) Bine, in afara de asta, va dati seama ca l-am “mitraliat” imediat: “Fratele meu alb, de ce te complaci in emisiunea aia? Asta e telul tau in viata?”. Dar cine se gandea la replica asta, absolut suficienta: “Am rate de platit”. Mai poti sa zici ceva? Dupa care, bineinteles, ne-am despartit, el semnand autografe in dreapta si-n stanga, iar eu inainte si-napoi. Sau sus si jos, nu-mi mai amintesc.
Despre ceilalti participanti la intalnire nu pot sa spun nimic, insa acum imi dau seama ca am omis sa-l intreb pe Dan Dumitrescu cum a mai frecat menta primarele Oprescu in ultimele saptamani. Deci?
Aaa, si am pus o vorba buna pentru deceblog.net, drept pentru care a cazut pe 10 (de pe 9) in ZeList. Catalin, te rog sa nu te mai joci cu adminul 
Mai bine pune mana si mai scrie pe blog, lenesule.
Continuarea intr-un numar viitor, Nihasa (cand iti iei nihasa.ro iti pun si link) mi-a zis ca el nu vrea sa se afle ca a fost la intalnire, asa ca n-o sa va spun c-a fost si el (spionul lui Dragos Novac, las’ ca stim noi).
Si am marea rugaminte sa-l lasati in pace pe Bobby Voicu, pentru ca omu’ are probleme cu Jerry. Yang, nu ala din Tom & Jerry. Si nici cu ala de la Jerry’s Pizza. In fine, chestii complicate, nu stau sa va explic. Insa am inteles ca a vandut monden.info. Stie cineva detalii? Ca noua ne-a zis ca e confidential pana nu apare comunicatul oficial pe Reuters.
Pam-pas, ma lasi sa le vand pontul ala de pe Bursa? Hai, te rog, sa fim putin altruisti:-)
In rest, I ……. Romania. Completati voi cu ce vreti.
Acum am ajuns de la aeroport si trebuie sa va spun neaparat: România e pe drumul cel bun!
Pai de ce? Pai, d-aia! La Henri Coanda, m-a interpelat un nene:
- Taxi?
- Cat costa pana la Mall?
- Pai, vreo 70 lei.
- Pai cati km sunt??
- Vreo 20.
- Pai si cum, e 3,5 lei/km?
- Pai, cam asa.
- Pai cum?, uite FlyTaxi aici, e 3,3 lei/km.
- Pai, va fac reducere, acelasi pret ca Fly.
- Pai si ce am castigat?
- Tu nimic, dar imi dai mie banii decat sa-i dai la Guvern. (De mare angajament, nu?)
Acestea fiind zise, ma indrept civilizat spre FlyTaxi, ca mie imi place sa dau banii la Guvern. Am o mica mirare cand un nene (alb) imi deschide usa si ma intreaba unde merg, iar un nene (negru) coboara din taxi – de la volan – si-mi pune bagajul in portbagaj. Albul ma intreaba unde merg, negrul se suie la volan. In fata mea, alt FlyTaxi, alt negru la volan! Bai, nene, e invazie sau nu mai vad eu bine? (Celor care se vor ofusca cum ca as fi rasist, le spun de pe acum sa nu se oboseasca, ca voi taia in carne vie, fie ea si alba) In fine, omul meu nu pleaca, desi m-am suit si sunt ok. Albul revine la el si da sa-i programeze GPS-ul, ca omul negru nu stia drumul. Bai, n-am zis numele unei strazi, am zis ditamai Mall-ul. In fine, observ ca omul (tot negru) nu vorbeste romaneste! Cum sunt cel putin 50% sanse ca negrii din Europa asta sa fie francofoni, ii zic in franceza ca stiu eu drumul, nu e nevoie de GPS. Omu’ bucuros, ii zice in franceza albului ca nu mai e nevoie.
Plecam. François, asa il chema, am vazut badge-ul de pe geam – deci omul avea poza, indicativ etc, totul ca la carte, François era prima sau a doua zi la volan, in Romania. Nu a depasit niciodata viteza legala (si asta e de bine), dar nici nu prea se intelegea cu harbul ala de masina. Cred ca peste 2 zile o sa-i inlocuiasca aia cutia de viteze, daca nu cumva o sa-l inlocuiasca pe François.
Pe drum l-am descusut un pic. E in Romania, tineti-va bine, de 2 luni. Luni, nu ani. Doua. Deci, cum sa va spun, suntem o mare natie. Omul vine din Congo-Kinshasa de 2 luni si isi gaseste imediat un job. Si nu unul oarecare, ci taman de taximetrist, unde stim ca e nebunie, cu licentele, cu banii, cu traficul din Bucuresti, cu stiutul strazilor etc. Si, atentie, omul nu vorbeste romaneste. Si nici macar sa foloseasca un GPS! Dar asta nu le-a impiedicat in nici un fel pe autoritatile romanesti sa se miste cu viteza luminii pentru a-i acorda un drept de munca, un permis auto (sau echivalat cel din Congo) si, presupun si un drept de sedere. V-am zis, suntem o natie mare. Un fel de SUA acum 200 ani. Stim ca forta noastra viitoare vine de la imigranti. Si-i tratam cum se cuvine. Nu facem ca francezii, italienii, spaniolii, englejii, noi am simtit momentul de rascruce al natiei noastre. Lulu, iubito, cred ca am gresit. Trebuie sa ne intoarcem in Romania. Romania este acel El Dorado pe care nu credeam c-o sa-l mai apucam. N-am avut noi colonii, dar uite cum vin oamenii astia in tara promisa.
Bineinteles ca am fost ironic. Bineinteles ca sunt aproape convins ca omul lucra la negru (sic!), ca FlyTaxi a gasit o solutie ca sa nu mai plateasca inutil niste soferi care cereau din ce in ce mai multi bani, care erau nemultumiti ca “planul” era din ce in ce mai mare si ei castigau din ce in ce mai putin, ca ei lucrau si sambata si duminica, si noaptea, si… Asa ca, FlyTaxi, ca orice companie de taximetre, dupa ce si-a facut plinul de licente de taximetrie, a angajat negri (cu un “i” sau cu doi?) pe plantatie. Va dati seama ca omul – care mi-a zis ca e din neamul lui Luzolo, ca si fostul meu coleg din Liège! – nu stie de “plan”, de asigurari sociale, de profit, de bani. El stie doar ca va castiga de 20 de ori mai bine decat in Kinshasa, chiar daca aia face 200 EUR pe luna. Si uite asa toata lumea e multumita. Iar eu sunt si mai multumit ca n-am dat peste un sofer tampit, care sa mearga cu 100 la ora si sa faca naibii un accident in tunelul de la Unirii si sa fiu pe prima pagina a ziarelor ca printesa Diana…
Noapte buna!
Este imposibil ca vreunul dintre voi sa nu se fi amuzat cel putin o data cu pozele de pe cocalari.com sau pitzipoanca.org. Altceva ma sperie insa pe mine. Traficul acestor site-uri. Numarul de comentarii. Pana la urma, cine sunt cei care comenteaza? OK, am intrat si eu de doua ori pe site-urile alea, am zambit, dar nu prea simt ca as avea ceva de comentat. Pana la urma, cine sunt cei care comenteaza acolo? Din cate am vazut (m-am uitat la un singur post, care avea peste 70 de comentarii) cei care comenteaza sunt cam de aceeasi teapa. Scriu “k” in loc de “cu” sau “ca”, scriu “shi” in loc de “shi”, scriu cu multe greseli. Insa, am vazut si si cativa oameni care au bloguri in care scriu chestii pertinente, nu neaparat interesante, dar cu un anume spirit de observatie si corect, dpdv gramatical. Ce ii impinge sa viziteze regulat si sa si comenteze pe aceste site-uri? La ceilalti stiu, intotdeauna exista unul mai prost ca tine si asta te bucura foarte mult, dar cei care sunt cat de cat cu capul pe umeri ce cauta acolo in mod regulat?
Voiam sa zic ceva si de OTV, dar am uitat! Ba nu, mi-am adus aminte. Nu ne uitam la OTV, nu ne place Dan Diaconescu, dar stim toti si de Elodia, si de Magda Ciumac si de Luis Lazarus. Nu vi se pare ca “locuim” intr-o cloaca mediatica? Nu vi se pare ca asta se intampla de prea multa vreme? Nu vi se pare ca nu exista nici un semn care sa prevesteasca ca am scapa de asta? Dar, oare, vrem sa scapam de asta? Eu zic ca nu. Pentru ca majoritatea nu doreste asa ceva. Iar majoritatea decide. Si ca sa ma intorc putin la discutia despre plecat/ramas in strainatate, nu vi se pare anormal ca majoritatea asta sa decida pentru voi? Bogdan, unde esti, tu si sentimentul tau de lasitate? Ti se pare o lasitate sa nu accepti ca o majoritate “neinstruita” (ca sa nu zic si mai rau) sa decida pentru tine? Ti se pare ca trebuie sa ramai cu ei, in cocina, fie ce-o fi? De ce, fiindca te-ai nascut acolo si nu in alta parte? Pai, atunci, in cazul asta, ce rost are sa mai vizitezi tari straine? Ramai si viziteaza Romania, dormi in hoteluri cu manelele la cap si cu Taraf TV pe primul buton de la telecomanda, cu Vadim pe toate posturile tv, cu nespalati in trolee, cu cersetori la fiecare statie de metrou si iesire din magazin. Iar tara iti va fi recunoscatoare…
De vreo 2 saptamani, pe canalele tv frantuzesti apare o reclama la Paranix. Nu v-as fi vorbit despre produsul asta, daca astazi, intrand in farmacie, n-as fi vazut ca era pus in cel mai strategic loc, acolo unde numai produsele de slabit au locul, tot timpul anului. Paranix in sus, Paranix in jos.
Va mai aduceti aminte ce se intampla la sfarsitul vacantei de vara (in realitate, dupa primele zile de scoala)? Nu vorbesc cu voi, astia care ati locuit/trait la oras. Vorbesc cu “taranii” mei. Paranix-ul nostru era ori gazul, ori o masina de tuns manuala. Aia cromata, misto de tot.
Deci, sa va spun cum e reclama la tv? Pai, sunt niste paduchi MARI care se plimba in parul unui copil, totul zoomat pe ecran. Bineinteles, Paranix te ajuta sa scapi de paduchi dar si de ouale de paduchi.
Ieri am mai vazut inca o reclama, tot la TV, la ore de maxima audienta, la un produs similar, dar n-am retinut numele. Un lucru e cert. Francezii au paduchi. Asa sa le spuneti copiiilor din Romania. Ca si francezii lu’ Voltaire au paduchi. Si multi, avand in vedere interesul acordat promovarii produselor respective.
Paranix cu aroma de vanilie aveti?
Actualizare cu mana-n par: paranix.fr – o poveste misto despre paduchi… titlul unei pagini este “Paduche, cine esti tu?”
A trecut mai bine de un an de cand ne-am stabilit aici. Peste cateva zile se face un an de cand ne-am mutat in casa asta. A trecut timpul repede? Cu siguranta, da! A trecut cu folos? Cu siguranta, da! Mai vreau sa mai ramanem? Cu siguranta, da! E totul roz? Cu siguranta, nu!
Motivele. Stiu, aici ar trebui sa incep cu motivele “pozitive”, dar sa nu uitam ca pleci dintr-o tara (recte Romania) mai ales pentru ca “nu mai vrei sa auzi aia”, “nu mai vrei sa vezi aia”, “nu mai vrei sa…”. Nu ma asteptam ca lucrurile sa se schimbe fundamental intr-un an de zile, astfel incat sa zici “pfuai, ce bine e in Romania, noi ce mai cautam printre straini”. Nu ma astept sa se schimbe nici in anul urmator. Insa, din punctul meu de vedere, schimbari majore, la nivel de mentalitate, nu au avut loc in Romania in ultimii 20 ani (nu ma mai raportez la perioada comunista). Pentru mine, faptul ca s-au vandut 10 milioane de masini noi, ca rata de penetrare a telefoniei mobile este de 110%, ca exista democratie, ca s-au bagat calculatoare la Administratia Financiara nu inseamna – repet, pentru mine – schimbari majore. Schimbari majore ar fi: vecinul care te anunta din timp ca va face lucrari si va respecta un orar, vecinul care te saluta pe scara, vecinul caruia ii pasa de binele comun. Schimbari majore (desi asta chiar e minora) inseamna sa fiu primit la Administratia Financiara cu “Buna ziua, cu ce va pot fi de folos?”, eventual agatat de un zambet politicos (dar nu e obligatoriu). Mai inseamna o mass-media nemanipulata de fostii comunisti si hoti. Un mediu de afaceri sanatos, concurential, organizat si fara spaga. Inseamna oameni care nu scuipa pe strada. Inseamna oameni care-si arunca hartiile la cos. Din pacate, toate aceste lucruri sunt atat de rare, incat, raportate la cei 20 ani, sunt aproape inexistente. Si o spun cu tristete, in nici un caz cu condescendenta.
Imi place Romania. Nu peste tot, evident. Imi place zona Rucar-Bran. Imi place chiar foarte mult. Poate pentru ca am mici interese pe acolo. Foarte posibil. Dar si interesele astea le-am dobandit dupa ce mi-a placut zona. Sunt foarte incantat de oportunitatile de turism pe care le ofera zona. Un mic bemol, totusi. Anul acesta, dupa 2 saptamani de stat la Bran, respirat aer curat, vazut peisaje frumoase, am primit o carte postala de la niste prieteni, de undeva din Alpi. Oameni buni, aia au locuri incredibil de frumoase. Unde mai pui ca la ei regulile de urbanism chiar sunt drastice si respectate. Iar asta are ca rezultat un loc foarte armonios. Daca astazi ar fi sa aleg intre a locui intr-o vila frumoasa la Bran (de fapt, as alege Magura sau Pestera) si un loc din acesta in Alpi, as alege fara ezitare Alpii. Si asta in conditiile in care chiar nu ar trebui sa interactionez cu nimeni, nici in Romania, nici in Alpi. Stiu insa ca in Alpi infrastructura exista si ca riscul de a nu mai avea apa sau lumina sau gaze este foarte mic. Idem deszapezire. S.a.m.d.
Dupa un an de zile de Franta, constat ca e greu sa te ocupi de afacerile din Romania. Chiar daca ai oameni de incredere acolo. Pentru ca oamenii tai de incredere trebuie sa interactioneze cu oameni din administratie. Cu oameni care vor tot timpul sa vorbeasca cu tine, nu cu ei. Ca lor le raspund la telefon din an in Pasti. Ca, desi primesc aceleasi spagi, trebuie sa te duci tu personal (nu la telefon!) sa-i intrebi de sanatate. Altfel, se misca greu, aproape deloc. Solutia? Trebuie sa ies din toate afacerile. Sa vand tot si sa-mi vad de drum. Un drum care, momentan, nu mai trece prin Romania.
un post misto, pe care nu am apucat sa-l scriu.
Ma uit zilnic pe site-ul bursei din SUA, Nasdaq.com
Astazi, 11 septembrie, 7 ani de la stiti-voi-ce, vad doua bannere. Unul dreapta, unul sus. Precizez ca nu sunt inscris pe site, il vizitez anonim (asta ca sa nu se gandeasca cineva la prostii:)).
Ei bine, asta se vede, manca-ti-as. Pana acum, de vreo 6 luni de zile, nu am vazut decat reclame la firme de “trading”… Va las pe voi sa trageti concluziile.
Off-topic: Cabral, ce crezi, in ZeList eu nici macar nu apar la cei care link-uiesc catre tine
Draga Cabral, asa cum ti-am promis, te-am facut celebru De astazi esti pe locul 5 in ZeList! Bineinteles ca esti acolo mai ales prin logoreea munca ta, si nu prin linkuiala mea. Dar, na, un 0,001% tot imi arog si eu. Si fiindca ma tin de promisiuni, Ciutacu a fost retrogradat, si, din cate aud in casca, se pare ca va fi retrogradat si de la Antena 2. Apropo, presupun ca stiati ca la Antena 2 sunt numai profesionisti, nu? Ati auzit de aia (or avea scoala la BBC?) de la Antena 2 care au dat pe post poza cu Mihaela Radulescu (colega de trust, nu concurenta!) care promite ca o suge celor care se lasa de fumat?
Sa revenim. Cabral pe 5, Ciutacu pe 7 (vai, esti muci, tovarase). Ei bine, surpriza mare e ca ma regasesc pe un onorabil loc 155 in acelasi Top ZeList. Putin deasupra lui Traian Radu Ungureanu (oho!) si mai sus de Pavel Lucescu (oho bis!). E adevarat insa ca eu n-am link permanent pe site-ul Jurnalul National (bleah!) si nici nu ma autopromovez in emisiunea-mi. Insa, recunosc, sunt in blogroll-ul lui Zoso (de fapt, ma si intreb ce caut acolo, cred ca face misto de mine 
) iar pentru asta nu trebuie sa dau nici o limba in fundul gaurii negre a lu’ tata Felix.
Ca sa scurtam, Cabrale, esti pasibil de o cinste (pe care o faci, sper ca s-a inteles!) cu suc de fructe natural, incepand cu 22 septembrie incolo. Sper sa nu te fofilezi si tu ca altii (nu dau nume), care “s-ar putea sa fie la NY in perioada aia”. In acelasi timp, fara legatura, ii multumesc lui Orlando ca ma tolereaza la el pe blog si inca ma tine in blogroll:-)
De fapt, le multumesc tuturor celor fara de care n-as putea fi atat de “high”. Linkui-v-as si eu pe voi!
Gata, am 30 de km la activ, 2 zile de bicicleta si sunt expert:
1. Desi in general mi s-au parut deplasati cei care isi cumpara echipamente performante si scumpe, identice cu cele de ciclisti profesionisti, ei bine, nu e chiar asa. E foarte important sa ai echipament. Ochelarii nu sunt fite, azi mi-au intrat 2 musculite in ochi. Tricoul mulat e foarte bun, altfel iti intra “animale” pe unde nu te astepti. Azi m-a muscat ceva de subtioara.
2. Abia pe un drum foarte putin circulat, care trece printr-o padure, iti dai seama cate noxe sunt pe sosele. Au trecut 2 masini pe langa mine si am simtit mirosul vreo 50 m. E grav oameni buni. E foarte grav.
3. Astia au piste de biciclete de sute de km. E placut sa le ai aproape de casa si sa te plimbi in linistea naturii, fara sa te uiti mereu in spate. Mie insa tot mi se pare cam ciudat sa ma plimb de unul singur prin padure:-)
4. Trebuie sa mai reglez bicicleta.
5. Trebuie sa ma tin de program.
6. Am vazut 2 veverite, un paun si niste fazani.