Acum, la ceas de seara, fara nici un fel de trigger nostalgic, emotional sau melancolic, vreau sa va marturisesc ca, acum multi ani, foarte multi ani, ioi, dar ce zic eu, undeva in negura timpului… ce voiam sa zic? Ah, da. Ei bine, am mestecat smoala. Da, smoala. Da, ma, din aia care se topea si cu care se lipea cartonul pe blocuri. Ca gust si consistenta nu era foarte diferita de Gumela (pentru cunoscatori, 1,25 lei – foarte usori – la alimentare si cofetarii). Singura problema: se intarea mai repede ca gumela (da, da, se putea!). Ah, si nu era dulce. Si era mai neagra de felul ei:-)
Asta ca sa stiti de ce am falci de pitbull.
In episodul urmator, va povestesc cum faceam baie intr-un bazin in care de luni pana sambata faceau baie bulgarii de carbid…
ori da, ori nu. lasa-te
“Smolens nolens” mi-a placut, ceea ce n-as putea spune si despre “trigger nostalgic”. Pari obosit. Ai scris “melacolic”…si tu nu prea faci greseli.
Se vede ca suntem aceeasi generatie …Gumela, carbid, smoala…Oare copiii de azi se mai joaca cu de-astea? Eu am baut ulei, m-am vopsit pe toate partile vizibile cu ceea ce azi cred era un fel de substanta care dadea patina bronzului- cu miros de aurolac…si multe altele…tot din negura uitarii.
Cred ca falcile de pitbull le ai din alte motive…;-)))
“Melacolic”, se referea la colon poate, avand in vedere ca vorbim de smoala. Cred ca o fi superconstipanta.
Dupa cum spunea ca se intarea…cred ca ai dreptate, Lulu.
)
Dar a corectat repejor.Ioi, ioi.